Ruxandra Mache Cotirlet

Bună seara tuturor!
Nu mi-e somn acum, așa că am timpul necesar să vă povestesc despre mine.
La vârsta de 5 ani eram diagnosticată cu astm bronsic cronic alergic. Boala a avansat pe masură ce creșteam și tratamentele neadecvate nu mă ajutau deloc. După niste ani, ai mei au descoperit medici buni în capitală, unde mi s-au facut desensibilizari și am scăpat de marea parte a alergiilor mele. Însă toți anii în care am fost tratata cu corticoizi aveau să-și spună cuvântul. Am fost avertizați că în adolescență se vor vedea efectele acestor tratamente și, la 16 ani aveam…85 kg, iar la 18 ani 105 kg.
M-am refugiat în pictură și lectură, pentru că efort fizic nu aveam voie să fac și practic nici nu puteam să fac altceva decât să mă uit la copii cum se joacă. Eu nu aș fi putut participa oricum, căci oboseam repede. Tot copiii au fost cei care, din clasa a 4 a, râdeau de mine “batoza” și “grasa” și toate încercările mele de integrare eșuau în pauzele în care aveau chef de bășcălie.
Mai mult, la liceu am fost desconsiderată pentru că mie îmi lipsea ceea ce pentru unii mai slabi (de înger) este considerat un etalon, și anume fizicul de invidiat. Am fost și acolo ținta unor răutăcioase cărora aveam să le demonstrez ulterior că prin efort susținut poti fi un om vertical, realizat și demn, iar un număr pe cântar nu spune chiar cât cântărești tu ca om, ci cât cântăresc valorile tale.
De la 16 ani sunt într-o continuă dietă, eșec, dieta, eșec și parcă devenise atât de obositor să mănânc numai în anumite perioade, să mă abțin și să fiu frustrată că am îndrăznit să fiu…normală.
Picătura care a umplut paharul a fost anul trecut. Am avut 116 kg în ziua în care mi-am adus pe lume minunea. Am avut un surplus de 32 kg în sarcină, probabil și datorită faptului că m-am lăsat și de fumat când am aflat ca vom avea un bebeluș. Am hotărât împreună cu soțul meu că vom merge în concediu în Grecia. Gândul că mergem la mare îmi dicta “dieta!!” și am început o goană insuportabilă de 3 luni dupa mâncat câte o bucată din fiecare fel de mâncare, o dată la 4 zile… Jesus! A fost groaznic. Am reușit să ajung la 94.5 kg, am plecat în concediu pentru 3 săptămâni, timp în care am tot mâncat din toate, iar la întoarcere..șoc! 104 kg. Atunci am aflat de grup. Vorbeau fetele la sală despre el.
Nu vă descriu reacția mea, căci bănuiesc că e mai mult decât evidentă.
Și am înțeles că cel mai important lucru pe care îl facem noi, de fapt, este că ne dăm importanța pe care o merităm, respectându-ne pe noi însene. Că ne dorim să fim cea mai bună versiune a noastră și că, deși slăbim în cm și topim kilograme, rămâne aici căldura sufletească a peste 350.000 de oameni care aruncă eticheta de “grasa” de pe fruntea lor și demonstrează că nu pentru altcineva decât pentru ei înșiși fac această schimbare
Societatea ne vrea manipulabili și slabi. Cât mai slabi. Din toate punctele de vedere. Un om care iese din tipare este acela condamnat pentru că îndrăznește să fie diferit. Din păcate.
Nu știu la ce vârstă mi-am dorit să slăbesc ca să fiu acceptată. Am trăit și asta. Nu-mi amintesc de câte ori am făcut foamea ca să nu mai aud “Ești foarte drăguță, isteață, e păcat de tine, ar trebui să mai slăbești”. Eram adolescentă și dureau. Le-am auzit și acum 2 ani, de la o doamna pe care eu o credeam altfel. Ea nu știa fericirea mea grasă. Ea nu știa că, dincolo de aparențe, eu am multe de oferit și că menirea mea nu e să fiu un model fizic de urmat, ci poate chiar să le fiu si altora model de voința și optimism. Nu mă încălzește să aud despre mine că sunt o tipă trăsnet. Nu! Despre mine să se știe că sunt o soție, o mamă, o femeie simplă ….și cel mai important…OM!
Momentan am 87 kg.
Vreau să văd minus alte 7, peste ceva timp, dar am răbdare. Acum eu sunt cea câștigată. Fac ceva frumos și important pentru mine, fără să mă grăbesc de această dată pentru că târziu am înțeles că asta nu e o competiție, ci viață!
Mă înclin în fața tuturor celor care ne sfătuiesc zilnic și în fața gazdei noastre. Datorita lor primim hrana spirituală zilnic, să ne facem curaj.

Nu există comentarii.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.

 

Suntem aici, pentru tine!
Alătură-te comunității Fix la Fix, pe pagina de Facebook. Aici vei găsi inspirația și motivația de care ai nevoie, exemple în care imposibilul care a devenit posibil, prieteni care se susțin reciproc și necondiționat!

Dacă ai întrebări sau nelămuriri, adresează-le specialiștilor noștri! Scrie-ne pe adresa de mail fix@fixlafix.com

Intră în comunitatea noastră și vei primi toate noutățile la Fix!